8 lucruri de neratat la festival

8 lucruri de neratat la festival

Luna iulie este clar luna dedicată evenimentelor și festivalurilor în București și nu numai. Într-un fel ai putea spune că am devenit capitala evenimentelor, statistic vorbind.

Printre aceastea, așa cum bine știți, se numără și Festivalul Strada Armenească, un eveniment cu tradiție deja, pentru publicul bucureștean. Profităm de această ocazie să vă mulțumim pentru tot sprijinul oferit și pentru prezența în repetate rânduri la festival!

Au mai rămas două zile până vom lansa a IV-a ediție și suntem super entuziasmați! Vă așteptăm cu multe surprize și activități. Iată o listă cu 8 lucruri de neratat la Festivalul Strada Armenească:

1. Concerte și dansuri

Scena este de departe cea mai vizibilă componentă a festivalului iar anul acesta ne bucurăm să vă prezentăm artiști de renume precum Nicu Alifantis, AG Weinberger, Corina Chiriac, Harry Tavitian & Cserey Csaba, Mahala Rai Banda și mulți alții. De asemenea vor fi prezente și diferite ansambluri de dansuri, unele pe care le cunoașteți deja și ați ajuns să le îndrăgiți, precum Ansamblul Vartavar, Kymata sau Hayakaghak, dar și un ansamblul nou, Karin Fold Dance Ensemble, venit direct din Armenia, pentru a încinge atmosfera la festival. Line-up-ul complet, precum și programul la scenă pentru cele 3 zile de festival pot fi observate la secțiunea concerte.

2. Bazar

Bazarul este nelipsit nu numai în cultura armeană, dar și la festivalul Strada Armenească. În cadrul bazarului vor fi prezenți atât expozanți din comunitatea noastră, cum ar fi Ermone Martaian (pictură pe sticlă), Ciprian Zobuian (artisan patisseir & chocolatier) sau Mircea Tivadar (bijutier), dar și expozanți locali, cum ar fi Atelierul de Creație, Chic Nails Bar sau Maison Ilia, fiecare cu inovațiile lui. O listă completă a expozanților precum și a produselor comercializate se poate găsi aici.

3. Bucate tradiționale

Nu poți spune că ai vizitat armenii până nu le-ai gustat mâncarea. Și mult vei regreta dacă nu o vei face. Bucătăria armenească are tot felul de preparate unice, condimente, mirodenii ș.a. oferind o experiență inedită gurmandului curios.

Premier Catering împreună cu Paul Agopian au făcut echipă pentru a vă oferi preparate autentice armenești printre care se numără Tolma, Urfa Kebab, legume umplute, salate, baclavale, kurabia și altele. Mai multe detalii despre cei doi puteți găsi aici. Iar dacă sunteți curioși despre preparate, vă încurajăm să căutați imagini pe internet, cu avertizarea că dacă vi se face poftă, nu vă putem ajuta până nu începe festivalul! 🙂

4. Activități recreative

Ce ne deosebește de toate celelalte evenimente, în afara etniei noastre, este structura evenimentului nostru. Pe lângă momentele la scenă v-am pregătit diferite activități, fiecare cu specificul ei.

Cel mai popular este de departe atelierul de caligrafie, unde puteți afla mai multe despre alfabetul armenesc, unic în lume, și puteți să vă scrieți numele sau câteva cuvinte în limba armeană. Al doilea cel mai popular este Vartavarul sau bătaia cu apă, fiind poate cea mai cunoscută bătaie cu apă din București, dacă nu chiar din România. Pe lângă acestea vor mai fi clasica strada de carte, tururi ghidate și – ca element de noutate – un escape room! Mai multe detalii despre activități puteți găsi la secțiunea activități recreative.

5. Teatru

Teatrul este un dascăl, cu multe lecții de viață. Încă de la prima ediție am considerat necesară prezența teatrului în structura festivalului. Atât pe stradă cât și la scenă, anul acesta v-am pregătit mai multe scenete, cu sprijinul Companiei RAMPA și actorului Andrei Ciopec. Mai multe detalii despre piesele prezente găsiți aici.

6. Expoziții

Expozițiile de anul acesta se concentrează pe 3 ramuri: Armenia, alfabetul și școala armeană. Prima expoziție, intitulată “Armenia prin ochii lui Karapet și Hrair” prezintă diferite locații și monumente iconice ale Armeniei și pentru armeni. O descriere a autorilor poate fi văzută aici.

A doua expoziție “Ayp, Pen, Kim!” are în centru alfabetul și școala armeană, fiind prezentată și comunitatea armeană din București, prin prisma școlii.

7. Activități pentru copii

Ca părinte poate fi dificil uneori să participi la evenimente. În același timp, pentru un copil, un festival cultural poate fi obositor. Zona de copii are ca scop eliminarea acestor probleme, prin realizarea unor activități dedicate copiilor, astfel încât și mama și tata și copilul să se poată bucura de festival. Mai multe detalii aici.

8. Cafenea orientală

În încercarea de a oferi un loc potrivit pentru cine caută în miezul zilei, un colț de liniște și relaxare, vom improviza o cafenea orientală chiar pe Strada Armenească. Participanții se vor putea delecta cu prăjituri, cafea precum și alte bunătățuri ce se pot găsi la diferitele locuri din bazar.  Mai multe detalii aici.

Sperăm că sunteți încântați de cele pregătite pentru voi și vă așteptăm cu drag la festival.

Nicu Alifantis pe Strada Armeneasca

Nicu Alifantis pe Strada Armeneasca

Nicu Alifantis cu Fragile Band vin pe Strada Armenească!

Timpul trece și a rămas mai puțin de o lună pentru festival. Pregătirile sunt în toi și a venit momentul să anunțăm un nou nume mare care va veni să cânte la Festivalul Strada Armenească!

Este vorba despre nimeni altul decât Nicu Alifantis, un nume greu, cu tradiție, al muzicii române, în special în zona folk. Nu de puține ori am ajuns la concluzia că muzica sa contribuie la înălțarea emoțiilor și la sublinierea nuanțelor dramatice. Și care este secretul? Unul foarte simplu: sinceritatea.

Anul acesta Nicu Alifantis va veni acompaniat de Fragile Band. Fragile, ca și construcție artistică, s-a născut în data de 17 decembrie 2013 și a fost un omagiu adus Maestrului Radu Beligan la cea de-a 95-a aniversare a domniei sale sărbătorită la Banca Națională a României.

Apoi s-a transformat într-un proiect multicultural, un spectacol plăpând, gingaș, firav, delicat. Am pus laolaltă instrumentele vii, acustice, vibrând cu emoție, aidoma fibrelor pline de viață din care au fost zămislite, cu poezia ce erupe delicat sau cu vigoare sentimente, iubiri, trăiri, patimi, întâlniri, despărțiri, aidoma existenței noastre.

Ce-a ieșit din această alchimie? O muzică în varii ritmuri și graiuri, o călătorie de la fadou la rock, pe șoapte de poezia românească, spaniolă, portugheză, greacă, aromână, un elixir al vieții, care, sper din tot sufletul, să vă bucure!

3 lucruri despre Vartavar

3 lucruri despre Vartavar

Ce înseamnă Vartavar și care este semnificația sa?

Dacă ai mai fost la Festival sau dacă ai mai participat la activități ale comunității armene probabil ai mai auzit acest nume. Dar care este semnificația lui? La ce facem referire când zicem Vartavar? Există trei răspunsuri.

1.Vartavar (armeană:  Վարդավառ) este o sărbătoare armenească veche. Originile sale își au locul în Armenia Antică, când armenii erau încă păgâni. Sărbătoarea îi era atribuită zeiței Astghik, zeița apei, frumuseții, iubirii și a fertilității. Conform legendei, zeița răspândea dragoste în ținuturile Armeniei, stropindu-i pământurile cu o apă rozalie. Conform unei alte legende, iubitul zeiței, Vahagn, era într-o zi în pericol iar zeița a fugit spre el să-l salveze. Fiind desculță, s-a rănit la picioare în timp ce alerga, iar stropi de sânge au ajuns pe flori. Așa a luat naștere floarea iubirii – trandafirul. 

Obiceiul armenilor de atunci era de a stropi cu apă pământul, precum și pe ei înșiși. În ziua sărbătorii se credea că apa are puteri curative și că poate alunga răul. De asemenea se credea că zeița va aduce fertilitate atât pământului, pentru fermieri, cât și femeilor, în căsătorie.

În zonele muntoase, festivitățile aveau o altă formă. Armenii din aceste regiuni își ofereau animale, primele fructe și fân unul altuia. Se organizau ospățuri și alte festivități. Păstorii adunau flori de toate culorile, pentru a forma buchete. Fetele primeau buchete de flori, precum și cadouri, în timp ce se plimbau prin sat, cântând și dansând. Coarnele vacilor erau decorate cu flori iar copiii, când le vedeau, fredonau cântece tradiționale.

2.După ce armenii au trecut la creștinism, în anul 301 d.Hr. și au devenit primul stat care să adopte creștinismul ca religie oficială, sărbătoarea s-a schimbat, dar a fost păstrată până în ziua de azi.

Vartavarul are acum ca semnificație transfigurarea lui Iisus Hristos, și este sărbătorită la 98 de zile (14 Duminici) după Paște. În timpul sărbătorii, oameni de toate vârstele se stropesc cu apă, indiferent dacă sunt prieteni, cunoștințe sau simpli trecători pe stradă. Să nu vă surprindă dacă vedeți oameni aruncând apă cu galeți, de la balcon. Festivitatea este bineînțeles foarte populară în rândul copiilor, deoarece este o zi în care nu sunt pedepsiți pentru năzbâtiile lor. Până și tinerele soții se bucură de prilejul de a-și uda soții și soacrele. Este de asemenea o ocazie de revigorare și răcorire în zilele fierbinți ale lunii iulie, dar și de distracție. Printre obiceiuri se numără și dansurile, cântecele și în principal voia bună și zâmbetele. Este o sărbătoare a fericirii, care ne umple de energie pozitivă și recunoștință.

3. Pe lângă sărbătoare, pentru noi – armenii din România – Vartavarul mai are o semnificație. Vartavar este numele trupei de dansuri armenești din București.

Ansamblul de dansuri s-a format în anul 2001, începând cu 10 dansatori, ajungând în prezent la un număr de 26 de membri. Coregrafa lor este Bella Martikian, ce provine dintr-o familie de armeni venită în România din Grecia. Pe parcursul existenței sale, ansamblul a participat la diferite festivaluri naționale şi internaţionale, printre care şi festivalul anual al minorităţilor din România „Pro Etnica”, organizat la Sighişoara şi festivalul „Im Hayastan” (2012), organizat în Armenia. La cel din urmă, Vartavar a avut onoarea de a dansa alături de trupe de dans ce reprezentau marile comunităţi armene din întreaga diasporă.

La fel ca în edițiile anterioare, Vartavar va urca pe scena Festivalului Strada Armenească, pentru a face spectacol și pentru a vă încânta cu mai multe dansuri tradiționale armenești.

Pe lângă prezența trupei, ne vom bucura și de sărbătoarea Vartavar, organizând deja poate cea mai populară bătaie cu apă din București! Vă așteptăm dornici să învățați câțiva pași de dans, dar și dornici să vă răcoriți puțin, într-o bătaie cu apă! 🙂

Și că să vă faceți o idee despre atmofsera din timpul sărbătorii, dar și a festivalului, vă invităm să urmăriți câteva fragmente de anul trecut.

Festivalul pe Bucharest City App

Festivalul pe Bucharest City App

Bucharest City App recomanda Festivalul Strada Armeneasca

 

Tu ai auzit de Bucharest City App?

Ei bine cei de la Eventur Group au realizat o aplicatie centrata pe Bucuresti, unde poti descoperi locuri faine in oras, in care merita sa iti petreci timpul, precum si o selectie variata de evenimente. Poti descoperi restaurante, pub-uri, cafenele si ceainarii, dar si atractii turistice, prezentate individual sau ca parte din diferite tururi. Pe langa prezentarea diferitelor atractii, poti gasi si sfaturi atat din partea creatorilor aplicatiei, cat si din partea localnicilor, pentru a putea lua cea mai buna decizie.

Unul dintre evenimentele faine recomandate va fi Festivalul Strada Armeneasca, la care va invitam, cu drag, sa participati. Nu veti regreta decizia! 🙂

Le multumim celor de la Bucharest City App pentru ca au spart gheata si au devenit primii parteneri media la cea de a patra editie a Festivalului Strada Armeneasca. Urmariti site-ul si pagina de facebook a evenimentului pentru update-uri regulate referitoare la activitati, artisti, expozitii si multe altele!

Vrei sa devii partener al Festivalului? Trimite-ne un e-mail la adresa office@stradaarmeneasca.ro cu propunerea ta de colaboare si vom reveni cu un raspuns cat putem de repede.

Vrei sa faci parte din echipa de organizare? Completeaza formularul pana pe 30 iunie!

Va asteptam cu drag!

Începe o nouă ediție

Începe o nouă ediție

După un an de pauză, Festivalul Strada Armenească revine cu a IV-a ediție! Anul acesta festivalul va avea loc în perioada 28-30 iulie 2017.

Dar, pentru a realiza o ediție memorabilă, avem nevoie de ajutor! Căutăm oameni curioși, determinați, ambițioși și care lucra într-un mediu dinamic care uneori prezintă provocări. Dacă vrei să fii unul dintre ei, aplică și tu până pe 30 iunie 2017, ora 23:59! Ne dorim să formăm o echipă capabilă, plină de entuziasm și dedicată evenimentului.

În ceea ce privește disponibilitatea, avem nevoie de tine în cele 3 zile de festival dar și puțin mai devreme, pentru a pregăti anumite lucruri. Cel mai bine însă completezi formularul și discutăm mai multe la interviu. 🙂

Având în vedere multitudinea de mesaje primite (un super mulțumim pentru că vă pasă) am decis să răspundem și la câteva întrebări.

Î: De ce am făcut pauză un an?

R: După 3 ediții am considerat că e momentul să producem o schimbare. Să regândim proiectul și să aducem ceva nou. Deși am avut 3 ediții reușite, ne-am dat seama că atât noi, cât și voi, cei care ați participat, ne dorim și mai mult. Așa ca am întrerupt un an proiectul pentru a gândi o structură nouă, precum și o imagine nouă, îmbunătățită pentru următoarea ediție.

Î: De ce nu sunt incluse trupe românești?

R: Ideea de la care a pornit festivalul a fost aceea de a promova valorile, cultura și tradițiile armenești. Având acest concept în minte, ne-am dat seama că lângă Cartierul Armenesc se aflau înainte Cartierul Evreiesc și cel Grecesc, puntea de legatură fiind Strada Armenească. Având în vedere acest aspect, precum și faptul că romii erau peste tot, am decis să extindem invitația organizării și acestor minorități, ajungând să organizăm împreună festivalul. Prezența momentelor la scenă a fost determinată de acest concept, de aceea trupele românești nu au fost incluse până acum. Cu toate acestea, așa cum am zis, anul acesta avem un concept nou. Așteptați-vă la surprize! 🙂

Î: Ce aduceți nou?

R: Dacă vă spunem, stricăm surpriza. Putem însă să vă spunem că vom avea, trupe, artiști și activități noi, pe lângă cele pe care le cunoașteți deja! 🙂

Î: De ce durează numai 3 zile?

R: Așa cum vă imaginați, organizarea unui festival nu e o sarcină ușoară. Ne propunem anual să facem tot posibilul să oferim cât mai multe. Cu toate acestea, nu putem extinde durata festivalului, având în vedere costurile, necesarul de oameni, necesitățile logistice și alte aspecte. De asemenea, ne place cum sună “un weekend la armeni” și vrem să păstrăm această idee. Ce vă putem promite însă, pentru cei care vor și mai mult, este că vom organiza și alte evenimente pe parcursul anului.

Î: Vom mai avea bătaia cu apă?

R: Normal. Pe căldură, o bătaie cu apă este oricând bine venită!

Vă mulțumim tuturor pentru deschidere și interesul acordat festivalului nostru. Sperăm să vă (re)vedem și în această ediție! Până atunci, urmăriți pagina de Facebook și site-ul pentru noutăți!

12 curiozitati despre Armenia

12 curiozitati despre Armenia

Armenii reprezintă una dintre cele mai vechi civilizații din această lume. Se bucură de o cultură vastă și bogată, precum și de numeroase personalități care au marcat atât istoria acestui popor, precum și istoria omenirii.

În cele ce urmează vă vom prezenta 12 lucruri inedite despre Armenia, în care o să vă arătăm o parte din realizările și curiozitățile specifice acestui popor.

1. Mamutul armenesc – cel mai mare mamifer terestru din istorie!

Mamutul de stepă (Mammuthus armeniacus) a trăit acum 600.000 de ani şi avea 5.3 metri înălţime şi 9 metri lungime! Descoperit prima dată în Armenia, acesta a fost descris în anul 1857 de către paleontologul scoţian Hugh Falconer drept cel mai mare mamifer terestru din istorie.

mamuti

 

 

 

 

 

 

 

[hr gap=”2″]

2. Mişcarea globală a alimentaţiei vegane (Raw food) a fost iniţiată de către un armean!

Arshavir Ter-Hovannessian este considerat părintele mişcării alimentaţiei vegane la nivel mondial, şi totodată unul dintre cei mai mari umanitari care au trăit vreodată.

Cartea acestuia publicată în 1960, „ Raw Eating”, este considerată biblia alimentaţiei vegane şi totodată una dintre cele mai bune cărţi scrise vreodată în ceea ce priveşte sănătatea. Din proprii bani a printat peste 10.000 de exemplare şi le-a împărţit GRATIS oamenilor din toată lumea.

Datorită eforturilor sale, în prezent milioane de oameni au a două şansă, beneficiind de un stil de viaţă sănătos.

 vegan

 

 

 

 

 

 

[hr gap=”2″]

3. Ştiaţi că aţi crescut cu muzică armenească fără să vă daţi seama?

Cine nu ştie celebrul desen animat Tom şi Jerry? Coloana sonoră pentru scena de fugărit se intitulează „Dansul săbiilor”, compusă de către maestrul Aram Khachaturian, unul dintre cei mai importanţi compozitori ai secolului al XX-lea.

„Dansul săbiilor” face parte din actul final al celebrului balet „Gayane”, în care personajul principal (armean), cu acelaşi nume, se confruntă cu numeroase momente de dragoste, trădare şi prietenie, într-un frumos spaţiu armenesc.

tom si jerry

[hr gap=”2″] 4. Cele mai cunoscute portrete ale secolului al XX-lea au fost realizate de un fotograf armean!

Yousuf Karsh, artist armean, supravieţuitor al Genocidului Armean din 1915-1923, este unul dintre cei mai importanţi fotografi din istorie.

Se spune că un bun fotograf stă în umbra fotografiilor sale, iar Yousuf Karsh este cunoscut pentru faptul că cele mai importante personalităţi ale secolului al XX-lea au pozat pentru el.

Printre cele mai sonore personalităţi se numără: Albert Einstein, Salvador Dali, Pablo Picasso, John Kennedy, Winston Churchill, Dwight Eisenhower, Fidel Castro, Martin Luther King, Maica Tereza, Papa Pius XII, Jacques Cousteau, Audrey Hepburn, Elizabeth Taylor, Brigitte Bardot, Humphrey Bogart, Muhammad Ali, Ernest Hemingway, George Bernard Shaw, Alfred Hitchcock, Andy Warhol…. şi lista pare să continue la nesfârşit.

portrete[hr gap=”2″]

5. Ştiaţi că în Armenia șahul este un sport extrem de popular?

Şahul este un sport intelectual şi totodată obligatoriu în Armenia. Copiii, după ce împlinesc vârstă de 6 ani, încep să urmeze cursuri intensive de şah în şcoli. Pentru armeni, şahul este o materie de studiu foarte serioasă, la care se dau şi examene!

Şahul dezvoltă considerabil capacităţile mintale şi astfel, se pot crea „supercopii şi armate de intelecuali”, cu care viitorul naţiunii este asigurat în orice domeniu.

sah[hr gap=”2″]

6. Ştiaţi că MIG-ul are origini armeneşti?

Artem Mikoyan, proiectant armean de avioane stabilit în Rusia, a realizat în parteneriat cu Mikhail Gurevich, multe dintre faimoasele avioane militare MiG. Numele avioanelor reprezintă de fapt alăturarea dintre numele celor doi inventatori, Mi venind de la Mikoyan şi G de la Gurevich.

mig1[hr gap=”2″]

7. Ştiaţi că cel mai vechi „pantof” din lume are o vechime de 5.500 de ani?

Acesta a fost descoperit într-o peşteră din Armenia. Străvechea opincă, datată de către cercetători cu o vechime de circa 5.500 ani, a fost confecţionată din piele de oaie şi se presupune că a fost manufacturată în Epoca de Cupru.

pantof[hr gap=”2″]

8. Ştiaţi că alfabetul armean a fost mai întâi picat şi apoi scris?

Alfabetul armean este unic în lume şi a fost creat de către Mesrob Mashtots în anul 405, dorinţa sa fiind aceea de a oferi poporului său o limbă scrisă proprie.

Alfabetul a supravieţuit până în zilele noastre, armenii folosindu-l în continuare. Acesta conţinea iniţial 36 de litere, ulterior fiind adăugate încă trei, ajungând la 39 de litere.

alfabet[hr gap=”2″]

9. Ştiaţi că bancomatele au fost create de un inventator armean?

Luther Simjian este un inventator armean ce deţine patentul a peste 200 de invenţii. Multe dintre acestea, precum „ATM-urile”, au revoluţionat lumea modernă. Primul bancomat l-a construit în anul 1969 pentru City Bank of New York, actualmente Citibank.

bancomate[hr gap=”2″]

10. Ştiaţi că tradiţionala pâine armenească este patrimoniu al umanităţii?

Lavash, pâinea tradiţională armenească, are formă unei lipii foarte subţiri. Nu şi-a schimbat reţeta timp de 5.000 de ani şi face parte din patrimoniul cultural imaterial al umanităţii UNESCO.

Secretul constă în „tonir” (cuptor subteran străvechi armean), care îi da o savoare specială.

tonir[hr gap=”2″]

11. Ştiaţi că numeroase personalităţi de origine armeană au contribuit la dezvoltarea României în numeroase domenii?

Comunitatea Armeană din România a oferit de-a lungul timpului oameni de renume, care s-au remarcat în domenii precum: educaţie, medicină, economie, muzică, literatură, s.a.

Câteva exemple: Spiru Haret. Manuc Bei, Virgil Mădgearu, Gheorghe Asachi, Grigore Trancu-Iaşi, Ana Aslan, Theodor Aman, Mihail Jora, Garabet Ibrăileanu şi mulţi alţii.

personalitati[hr gap=”2″]

12. Ştiaţi că Armenia este una dintre cele mai vechi naţii ale omenirii, cu peste 12.000 de ani vechime?

Dovada apare pe cea mai veche hartă din lume datată acum 4500 de ani şi singură dintre naţiile lumii străvechi babiloniene care a supravieţuit timpului.

Mai veche decât Roma, Grecia sau Egiptul antic, mulţi cercetători susţin că Armenia este unul dintre leagănele civilizaţiei.

În imagine: Regele Aram (1827-1756 I.H.) în Armavir, Armenia.

aram[hr gap=”2″]

Bonus: Știați că una dintre cele 7 Minuni ale Lumii Antice este armenească?

Muntele Nemrut (aflat în prezent în Turcia) reprezintă Panteonul Zeilor Armeni, construit de către Regele Antiochus I Theos de Commagene în anul 62 Î.H.

Printre zeii prezenți în panteon se numără Aramazd – zeul suprem și creatorul tuturor (asociat cu Zeus) Vahagn – zeul focului și al războiului (asociat cu Hercule), Mihr – zeul soarelui și al adevărului (asociat cu Apollo) și Anahit – zeița fertilității și a înțelepciunii (asociată cu Afrodita).

nemrut

Articol scris de către George Năzăreanu.

Armeni care au schimbat lumea!

Armeni care au schimbat lumea!

Be the change you want to see!

[hr gap=”2″]

Expoziție de fotografie, 7-9 August 2014, Festivalul Strada Armenească.
[hr gap=”2″]

Armenia este una dintre cele mai vechi națiuni din istoria omenirii, drept dovadă apare pe cea mai veche hartă din lume datată acum 4500 de ani și singura dintre națiile lumii străvechi babiloniene care a supraviețuit timpului. Continue reading

Discover Armenia – Photography Exhibition

Discover Armenia – Photography Exhibition

The Armenian Street Festival is an international festival which is meant to promote the Armenian Heritage, one of the most ancient civilisations of humanity and also to create a deeper bond between ethnic communities and nations all over the globe. This year will be the 3rd edition of the Festival, last year coming 18.000 people during the events.

The Discover Armenia project – an International Photography Exhibition will promote Armenia through the vision of every person who wants to contribute with photos taken in Armenia, regarding the following 5 categories: People – Places – Traditions – Heritage – Free choice.
Because the diaspora represents a big part of modern day Armenia, there is going to be a 6th category: Diaspora – in which can be submitted photos with worldwide Armenian Heritage or within Armenian communities.
Continue reading

Armenian Street Festival

Armenian Street Festival

Iată un generos  proiect. O bună inițiativă. Plecată din București, Romania,  din entuziasmul unor tineri – bănuiesc, nu avem dovezi – care, sperăm, va prinde. Adică cele trei zile de voie bună, prieteneală și comunicare inter și multiculturală, să se  extindă. Trei zile în care pe Strada Armenească s-a derulat un festival armenesc. Teoretic. Căci participarea unor grupuri artistice și contribuția membrilor din alte etnii a dat culoare și farmec, prin cîntece, dans și cuvinte meșteșugite ideii că orice am face suntem împreună. Un împreună care mai scîrțîie pe alocuri prin lume, un together, ensemble, zusahmen sau vmeste greu de asumat într-o realitate mult mai complexă. Și totuși. Și totuși a doua ediție a Festivalului Strada Armenească a fost un succes. Și totuși – fără totuși! – Festivalul Strada Armenească  a adunat în trei zile cîteva mii de oameni, nu doar armeni – de unde să strîngi atîția prin București? – ci mai ales români, curioși să vadă  pe viu ce e și cu armenii aștia. Sigur că toată lumea știe de Varujan Vosganian de ani în șir fiind o prezență activă și vorbăreț-zîmbăreață pe la televiziuni sau pe unde apucă. Sigur că toată lumea românească îl cunoaște pe Varujan Pambuccian ca lider al grupului minorităților – altele decît maghiarii – din Parlamentul României, care a asigurat, cu răbdare și mult calm, echilibrul politic românesc în momente de cumpănă. Dar puțină lume ( româneasco-nearmenească) știau de calitățile de entertainer ale celor doi oameni politici dedați la animarea unei serbări populare. Căci o mare serbare populară a fost – și sperăm că va mai fi – această Stradă Armenească. Nu facem un bilanț, artistic, financiar, culinar sau bahic, dar a ieșit bine. Toată a lumea s-a ales cu ceva. Că a cumpărat artizanat sau că a băut un suc sau o bere. Că a căscat gura la desenele lui Cik Damadian sau expoziția cu fotouri de prin Armenia, sau a făcut ochii mari la anunțurile bilingve, românești-armenești ( oare nu trebuia scris și pe ungurește, ca să nu existe probleme cu minoritatea maghiară? ) care anunțau kariciur ( bere). Programul a fost complex și bine asortat pentru dimensiunile actuale ale manifestării. Ideea de a internaționaliza Festivalul nu e rea. De a se creea în același timp cîte o stradă armenească prin mai multe colțuri ale lumii în același timp e generoasă. Poate aduna în jurul ei mulți oameni sub semnul prieteniei și bucuriei de a trăi. Pe același pământ. Faptul că există cîte o Strada Armenească prin diferite orașe ale României – și lume – ne spune ceva. Că mulți dintre armenii aceștei lumi NU trăiesc în țara lor. Care e țara lor? Regatul Armean nu mai există de multă vreme. Republica Armeană creată în 1918 s-a năruit în doar cîțiva ani după ce a fost împărțită între URSS și viitoarea Republică Turcia. Abia după explozia URSS-ului s-a născut o nouă Armenie. Pe resturile rămase RSS Armenia. Este asta Armenia? Nu spunem mai mult, este o realitate. Tocmai de aceea există cîte  o Stradă Armeneasă prin te miri ce oraș din lume, pentru că armenii sunt dincolo de țara lor și dincoace de trecutul lor. În Republica Armenia, la Erevan, nu există o stradă armenească. Pentru că ei, armenii din Armenia, sunt în țara lor. Strada Armenească e a armenilor care nu trăiesc în Armenia. Ei sunt cei care sunt armeni la Paris, New York , Beirut, Paris, Veneția, Buenos Aires sau Marsilia, în mod cert la Los Angeles sau Stuttgart, unde am și eu prieteni. Poate nu ar fi o idee rea ca la Erevan să existe, începînd cu 2015, o stradă Armenească. Care să adune toate străzile armenești din lume. Care să pună laolaltă, armeni și nearmeni de pretutindeni într-o generoasă înfrățire. Mai ales că în 2015 se va comemora 100 de ani de la ceea ce am tot numit DOSAR 1915. Strada Armenească ar putea fi un nou început pentru destinul – Khasmet!– întregii omeniri. Nu doar de Strada Armenească e nevoie. De pace și prietenie de care s-a ales praful în ultimul secol XX. Avem nevoie de multe străzi pentru a recreea țesătura vitală a viitoarei omeniri. Și de strada românească, turcească, evreiască – Ia, uite, ce face bedros, i-a pus pe turci înaintea evreilor, trebuie schimbat, nu putem lăsa așa ceva! – bulgărescă sau chinezească, tot așa pînă ce adunăm toată omenirea pe străzi pentru a ne bucura și nu a protesta. Oktoberfest este altceva decît Euromaidan-ul din Kiev care a generat morți și răniți. Strada, străzile, au devenit noua agoră a lumii moderne. Depinde ce facem cu ea, cu ele. Cu străzile. Este vorba de a forța imposibilul, rațiunea, logica și faptele concrete ale unei realități brutale care au făcut să fim unde suntem. Omenirea, la început de secol XXI este la marginea unei noi provocări. Ce se întîmplă acum în Ukraina, Fîșia Gaza sau poate exploda în Caucaz este o problemă a tuturor. Globalizarea ne-a adus pe o altă spirală a comunicării. Vrem, nu vrem, ne place sau nu. Suntem peste tot, suntem nicăieri. Strada Armenească ar putea arăta drumul către noi înșine. Că suntem armeni, evrei, greci, turci, azeri sau englezi. O Stradă Armenească la Londra, așa cum s-a promis, din discuțiile purtate chiar pe strada Armenească anul acesta ar fi o idee generoasă. Vom avea un duplex de străzi București, măcar cu Londra. Fie! Hm!

Să sperăm că entuziasmul tinerilor armeni bucureșteni – plecat pe romanahaiutiun-ul plin de bune intenții neduse la capăt, dar altfel asumate cu bucurie și veselie la o bere rece sau un șpriț ce fac viața frumoasă și cînd se alege praful să fie pus în practică. Prefer personajele entuziaste și păguboase ale lui William Saroyan decît acei winnners, meschini și hapsâni din romanele lui Balzac . Asa haie? ar putea întreba un armean din Londra vigilent și atent la acuratețea informațiilor din care a făcut bani în City și casă în West End. Garabet, do you know, Balzac is Armenian? I didn’t know till now!

Ca să nu lungim vorba – nu știu cum să traduc erganparak – mă bucurcă Festivalul Strada Armenească a fost un succes și un prilej de bucurie pentru toată lumea. Sper din toată inima ca acesta să devină o marcă înregistrată – Aman, of, ov bidi vaze tuhteră îne ? – cine o să alerge să facă hîrtiile!) a bucuriei de a trăi. Fie ca mesajul armenilor, un popor care a trecut prin multe, să fie bine înțeles și asumat de toată lumea. Cineva ar trebui să compună un Armenian Street Festival. Cine ar putea să-l convingă pe Paul McCartney? Ar fi ceva extraodinar. Eu, unul, m-aș bucure cel mai tare. Și nici nu aș cere bani la Uniunea Armenilor din România pentru idee.

 

Articol scris de: Bedros Horasagian