Deşi nu foarte guralivi şi fără prea multe cuvinte la purtător care să se refere la ei înşişi, urmaşii armenilor care altădată populau Capitala au hotărât să-şi afirme existenţa prin fapte, mai degrabă decât prin vorbe şi să se lase cunoscuţi de cei din jur în măsura în care aceştia vor să le pătrundă cultura. Astfel, ideea unui Festival Armenesc a venit de la Londra, oraş în care se desfăşoară anual un astfel de eveniment dedicat comunităţii, pe parcursul unei zile. În schimb, în România manifestaţia a căpătat amploare şi reuşeşte să ocupe, în acest an, trei zile pline. Deşi denumirea îl recomandă ca fiind dedicat etnicilor armeni, Varujan Pambuccian spune că Festivalul vine să înglobeze mai multe culturi, cea evreiască, greacă, dar şi romă, componente care se desfăşurau în jurul Străzii Armeneşti, cu toate că osatura rămâne de origine armeană. El vine ca o ocazie a comunităţii de a se exprima, de a vorbi despre sine, iar cel mai bun mod de a te face auzit rămâne etalarea elementelor definitorii. Pentru ceea ce însemnă „armean”, rămân specifice, în mod paradoxal, tradiţia şi evoluţia tehnologică. Pentru vicepreşedintele Uniunii Armenilor din România, aceasta este o ocazie pentru participanţi de a lua contact cu oameni cu un bagaj cultural diferit. „Diversitatea e unul din motoarele foarte puternice ale dezvoltării. Pe uniformitate e foarte greu să te dezvolţi, pentru că ea, în general, conservă şi cam atât. Diverstatea este cea care aduce idei, care poate să construiască lucruri noi, pentru că aşa suntem noi, oamenii: construim combinând lucruri diverse”, susţine Pambuccian, pentru care Festivalul Străzii Armeneşti este un mare câştig şi pentru comunitatea armeană, dar şi pentru bucureşteni, în general. În 2014, Festivalul durează trei zile, de pe 1 până pe 3 august, şi este structurat pe cele trei părţi importante ale zilei. Dimineaţa e dedicată copiilor, care vor putea vedea teatru pentru copii şi chiar vor putea pleca acasă cu jucăria visată, materializată de o imprimantă 3D. Evenimentul este un joc continuu între popular şi urban, tradiţie şi modernitate, iar cuvântul care îl descrie cel mai bine pare a fi „diversitate”. Serile aduc momente dedicate tuturor. De la mirodenii şi cafea la nisip, până la obiecte tradiţionale de artizanat, toată manifestaţia va sta sub semnul interacţiunii dintre artiştii aflaţi pe scenă şi vizitatori, iar numărul curioşilor se preconizează a fi mare: „anul trecut am avut în trei zile cam 12.000 de participanţi. Anul acesta sper să avem peste 20.000”, afirmă Pambuccian. Mai mult decât atât, Festivalul va fi transmis prin live streaming pe Internet, iar în ultima zi se va realiza un duplex cu Strada Armenească din Londra, prin care fiecare parte va interveni cu un program în Festivalul din cealaltă ţară. Vicepreşedintele Uniunii Armenilor din România speră ca anul viitor şi armenii din Paris să se alinieze iniţiativei, pentru ca, în scurt timp, acest eveniment armenesc să devină cel puţin unul la nivel european.
din articolul publicat în adevarul.ro și preluat de pe site-ul www.araratonline.com